122 captures
15 Dec 2005 - 23 Dec 2025
Jan FEB Mar
05
2012 2013 2014
success
fail

About this capture

COLLECTED BY

Organization: Internet Archive

The Internet Archive discovers and captures web pages through many different web crawls. At any given time several distinct crawls are running, some for months, and some every day or longer. View the web archive through the Wayback Machine.

Collection: Wide Crawl Started January 2013

Wide crawls of the Internet conducted by Internet Archive. Access to content is restricted. Please visit the Wayback Machine to explore archived web sites.
TIMESTAMPS

The Wayback Machine - http://web.archive.org/web/20130205071051/http://co.wikipedia.org/wiki/Induisimu
 




Induisimu

 

From Wikipedia
 

Jump to: Navigazione, Ricerca  

L'Induisimu (सनातन धर्म; Sanātana Dharma = "Eterna legge murale") hè cunsideratu nurmalmente cum'è a più antica frà e grande riligione di u mondu. L'Induisimu hè caratterizatu da parechji sistemi di cridenze, pratiche è scritture. E so urighjine sò assai antiche è si rifiriscenu à a cultura Vedica. Hè a terza riligione di u mondu per numeru di praticanti (1,05 miliardi di persone, u 96% di i quali in l'India).

Cuntenutu

[mudificà] Miti è credenze

L’Induisimu hè cumpletamente sfarente di e religioni chi no cunuscemu. Ùn si pò separàlu di speculazione filosofica è di a vita suciale (classe, caste, modi di vita). Hè d’apressu à tuttu què ch’elli s’imponenu u duvere suciale è l’imperativu murale (d’essenza religiosa). U dharma hè a legge murale, u meritu religiosu, l’ordine chi stabilisce tuttu ; hè a listessu tempu più è menu cà u nostru tarmine di « religione », ma chjè l’unica parola chi u possa traduce.

À dilla franca, si nasce induistu, omu ùn pò micca diventallu parchì a condizione hè leata à i quadri generali di a vita indiana.

L’Induisimu hè fattu d’acquisti diversi.

Si pudarìa pinsà chi l’Induisimu hè finalmente un mischju di culti elementarii senza leame incù u Vedìsimu. Ma pè una religione, ùn importanu tantu i sò elementi custitutivi : importa di più u sistemu novu ch’ella crea. E malgradu tutte l’analogìe incù altre forme di cultu, l’Induisimu hè un fattu cumpletamente originale, unicu.

U panteone hè vastu. Cada figura divina hè à pocu pressu indipendente. S’ellu si cunsidera tutta a mitulugia, pudemu identificà 8 dei maiori chi sò più ò menu i « guardiani di u mondu », di origine vedica.

Ci sò tanti altri dei, ò gruppi di dei. A mitulugia induista ha sempre assimilatu credenze, conti, forme divine senza supprìmeli (ò raramente).

[mudificà] I dei principali

L’aspettu principale di mitulogia indiana classica hè a coesistenza, nantu à listessu nivelli teoricu, di trè dei principali : Brahmà, Vishnù, Scivà. Sta trinità hè chjamata trimurti in Sanscrittu (« e trè forme »).

Brahmà ripresenta l’elementu creatore è ùn riceve micca adurazione particolare, nè cultu spiciale : ci hè un unicu tempiu dedicatu à Brahmà in tutta l’India ! (in Pushkar). Brahmà hè statu simile à a nuzione astratta originale ch’ellu ripresenta. À u cuntrariu, Vishnù è Scivà si spartenu a massa di i fideli. In parechje sette, equivalenu à l’Esse Supranu. L’opposizione tra sti dui dei, assai marcata in la literatura, hè debule ò inesistente in la pratica religiosa cuncreta.

Vishnù hè sopratuttu vistu cum’è beneficu è bravu (ancu s’ellu tene dinò qualchi aspetti temevuli). Hè ripresentatu incù quatru attributi fundamentali : a conca, u discu, a massa è u lotu. Ma a sò mitulogia ùn hè tantu ricca : hè sopratuttu un diu durmendu, chjinatu nantu à a sò sarpe « infinita » Scescià à i mile capi. Medita, è quand’ellu si sparte, sorte da u sò billicu un lotu da duve sorte Brahmà pè créa un universu novu. Certe volte, hè ripresentatu nantu à a sò agula Garudà (chi tene u sùo propiu cultu). Tene diversi nomi : Ranganatha, Venkatescià, Tirupatì, Vithobal, Naraianà... U sò statutu di deus otiosus (diu supranu è ritiratu) l’obliga à delegà i sò puteri à diversi persunaghji. I più famosi sò l’avatara (« falate »), incarnazioni di Vishnù in lu mondu terrestre. I primi avatara sò teriomorfi (pesce, cuppulata, cignale...), po diventanu misti (omu-leone). L’ultimi avatara, i più famosi, sò antropomorfi : Ramà è sopratuttu Krishnà.

Scivà, u destruttore, hè più ambivalente : hè assimilatu à a morte, u tempu. Ma hè dinò « u beneficu », chi presede à i ghjochi sessuali è à a procreazione. A figura di Scivà « rè ballandu » incù e sò bracce multiple hè carcata di simbuli cosmichi. Hè dinò u prutettore di l’opere artistiche, ò l’asceta chi medita nantu à l’Himalaya. A sò cavalcatura hè u toru biancu Nandin. I sò avatara sò aspessu femini.

[mudificà] I dei femini

Ci sò divinità femine in tutta a ierarchia induista. À u nivellu più bassu, ci sò e gramadevatà, dee campagnole, guasgi sempre femine. Ripresentanu quantunque à pocu pressu 75% di u cultu, sopratuttu in India meridionale. Po ci sò e "madre", spusate di i dei è tutte e sò forme. E più famose sò Satì a sposa fedele, Parvatì "figliola di a muntagna", Umà a benefica, Durgà l'inaccessibile, Candì a viulenta, Lakshmì a bellezza... Esiste dinò una populazione di dee aspessu cattive, e matricà (e "chjuche madre"), demone ò ogre chi pussedenu i zitelli è purtanu e malatie.

[mudificà] E speculazioni

[mudificà] Generalità

Ind’e speculazioni indiane, u diu supranu ùn hè necessariamente creatore. È u diu creatore l’hè di manera astratta. Parchì creò ? Pè ghucà (lilà : "ghjocu"). In la cosmolugia, tuttu principia incù a prakriti, ò materia primitiva. Hè un continuum materiale chi porta in sè i trè composanti :

U mischju di sti trè principii, incù sfarente misure, compone u mondu fenomenale, fisicu è psichicu. Di stu mischju nascenu i cinqui elementi-primi (l’èteru, l’aria, u focu, l’acqua, a terra) chi costituiscenu l’ « ovu di Brahmà », vale à dì l’universu. In certe duttrine, tuttu cumincia incù Brahmà.

[mudificà] L’universu

L’ovu cosmicu (brahmanda) hè spertutu in duie metà. A metà superiore hè cumposta da sette pisi celesti. A metà inferiore dinò (u pisu più bassu sò l’inferni, u Naracà). À mezu à i pisi celesti è à i pisi sottuterranii, ci hè u mondu terrestre : un discu chi tene u Monte Merù cum’è centru.


Retrieved from "http://co.wikipedia.org/w/index.php?title=Induisimu&oldid=313816" 

Categuria: 
Religione
 

Navigation menu

 

Personal tools



Registramentu
Cunnessione
 



Spazii



Articulu

Discussione
 


Variants








Views



Read

Mudificà

View history
 


Actions












Navigazione




Pagina maestra

Indice alfabeticu

Un articulu à casu

Ultimi cambiamenti

Aiutu
 



cumunità




Purtone

Dunazioni
 



Stuvigli




Pagine ligate

Cambiamenti assuciati

Pagine speciali

Versione stampabile

Ligame permanente

Page information

Cità l'articulu
 



In altre lingue




Afrikaans

Alemannisch

Aragonés

العربية

مصرى



Asturianu

Azərbaycanca

Boarisch

Žemaitėška

Bikol Central

Беларуская

Беларуская (тарашкевіца)

Български



Bahasa Banjar





িি ি

Brezhoneg

Bosanski

Català

Cebuano

کوردی

Česky

Cymraeg

Dansk

Deutsch

ދިވެހިބަސް

Ελληνικά

English

Esperanto

Español

Eesti

Euskara

Estremeñu

فارسی

Suomi

Võro

Føroyskt

Français

Arpetan

Furlan

Frysk

Gaeilge



Gàidhlig

Galego



עברית

ि

Fiji Hindi

Hrvatski

Kreyòl ayisyen

Magyar

Հայերեն

Interlingua

Bahasa Indonesia

Interlingue

Ilokano

Ido

Íslenska

Italiano



Basa Jawa



Қазақша







Kurdî

Kernowek

Latina

Ladino

Lëtzebuergesch

Лезги

Limburgs

Lietuvių

Latviešu

Basa Banyumasan

Македонски



Монгол



Bahasa Melayu

Malti

Mirandés



Plattdüütsch



 

Nederlands

Norsk (nynorsk)

Norsk (bokmål)

Occitan

ି



Papiamentu

Norfuk / Pitkern

Polski

Piemontèis

پنجابی

پښتو

Português

Runa Simi

Română

Русский

Русиньскый



Саха тыла

Scots

Sámegiella

Srpskohrvatski / српскохрватски

Simple English

Slovenčina

Slovenščina

Shqip

Српски / srpski

Basa Sunda

Svenska

Kiswahili

ி



Тоҷикӣ



Türkmençe

Tagalog

Türkçe

Українська

اردو

Tiếng Vit

Walon

Winaray

ייִדיש

Yorùbá



Bân-lâm-gú


 





Ultima mudifica di a pagina: u 5 ghjennaghju 2013, 12:01.

Text is available under the Creative Commons Attribution/Share-Alike License; additional terms may apply. See Terms of use for details.
 


Pulitica pè a riservatezza

À prupositu di Wikipedia

Avertimenti

Mobile view
 


Wikimedia Foundation
Powered by MediaWiki